Chiar dacă vremea continuă să fie rece şi umedă, odată cu înflorirea ghioceilor din luna februarie îşi fac apariţia primele zile însorite, cu temperaturi pozitive. Îndepărtaţi cu grijă folia de plastic, pentru a evita supraîncălzirea plantelor ce au fost protejate pe timpul iernii. În caz contrar, supraîncălzirea poate determina apariţia condensului, a umidităţii excesive şi, implicit, a unor boli fungice. Pregătiţi plantele care intră devreme în vegetaţie şi cele care înmuguresc. În această perioadă puteţi alege acele specii anuale ce doriţi să vă înfrumuseţeze grădina de-a lungul acestui an.
Natura începe să revină uşor-uşor la viaţă, începând cu luna februarie. Chiar dacă încă există posibilitatea ca îngheţul să fie prezent, majoritatea grădinarilor consideră această lună ca fiind startul primăverii. De îndată ce temperaturile încep să urce, vă puteţi sufleca mânecile pentru a vă apuca de lucru. Iată care sunt activităţile de grădinărit ce se preteaza lunii februarie:
solurile de orice fel pot fi îmbogăţite prin adăugarea unui strat de mulci (material organic semiputrezit);
fertilizaţi pomii fructiferi, arbuştii şi, mai ales, trandafirii;
fertilizaţi bordurile, paturile de flori şi gazonul;
plantele căţărătoare pot fi legate din nou şi întărite, pentru a suporta greutatea foliajului;
îndepărtaţi vreascurile sau frunzele ce au servit drept protecţie la îngheţ;
se recomandă plantarea arborilor şi arbuştilor, atât timp cât nu sunt expuşi îngheţului;
pomii fructiferi (în special speciile de seminţoase), arbuştii şi arborii pot fi tunşi;
udaţi plantele de ghiveci cu apă de ploaie dacă este posibil;
toate plantele expuse mai mult timp frigului au nevoie acum de mai multă caldură şi lumină;
eliminaţi buruienile precoce, acum este mult mai uşor să le îndepărtaţi;
îndepărtaţi florile moarte din cauza iernii geroase.
Tăieri la pomi şi arbuşti fructiferi
Chiar dacă din punct de vedere calendaristic este ultima lună a iernii, luna februarie este cea mai potrivită pentru executarea tăierilor la speciile care nu au beneficiat de acest lucru, în toamnă. Ca şi regula generală, toate tăierile trebuie finalizate înainte de intrarea în vegetaţie a plantei. Numai în mod excepţional, puteţi amâna efectuarea tăierilor cu maxim o săptămână. Înlăturaţi ramurile bolnave, deteriorate, rupte ca urmare a căderilor masive de zăpadă. Dacă nu vă face plăcere sau vă e teamă să nu vă accidentaţi, puteţi apela la sfaturile unui specialist în horticultură.
Măr şi păr
Principala tăiere la meri şi peri se execută în mod obişnuit la sfârşitul iernii, în februarie-martie, atunci cand gerurile severe au trecut. La fel ca la măr, tăiaţi crengile laterale, cele care cresc spre interior sau care se intersecteaza cu altele. Scopul principal al tăierilor la pomii fructiferi este să permita pătrunderea luminii în interiorul coroanei. Daca plantaţi un păr tânăr, acesta are nevoie de un tutore pentru sprijin, şi trebuie să i se scurteze vârful până la 10 cm de prima creangă ce se ramifică din tulpină. În caz că l-aţi cumpărat deja cu ramificaţii, atunci va trebui să le scurtaţi până la un mugure orientat către exterior. În timp, aceste crengi vor forma ramurile principale ale pomului.
De obicei, după primul an crengile principale cresc mult, ramificându-se la rândul lor. Noile crengi se tund până la jumătate iar cele care cresc spre interior se îndepărteaza total. Pe perioada de vară crengile vor creşte din nou, formând o coroană densă. La urmatoarea tăiere, crengile noi vor fi scurtate cu un sfert şi, din nou, îndepărtate cele care cresc către interior. În acest fel pomul va fi bine adaptat, putând fi tuns anual după acelaşi principiu. Lăstarii noi trebuie scurtaţi până la al şaselea mugure. De asemenea, crengile groase laterale se îndepărtează an de an, pentru a păstra pomul tânăr.
Coacăz
Indiferent că-i alb, roşu sau negru, coacăzul trebuie tuns chiar din primul an. După plantare, tăiaţi lăstarii deasupra punctului de ramificare. Anul următor, se taie toti lăstarii anemici şi crengile care cresc în lateral sau în jos. În fiecare primăvară trebuie să îndepărtaţi complet crengile bătrâne (cu vârste de peste trei ani), precum şi crengile care n-au fructificat cum trebuie, lăsând nu mai mult de şase crengi, pentru a păstra arbustul tânăr. Oricum, nu contează când v-aţi decis să-l tundeţi, imediat după recoltare, înainte de venirea iernii sau primăvara devreme. Important este să-l tundeţi înainte de apariţia noilor lăstari.
Zmeur
Dacă zmeura de toamnă (cea cu două recolte) poate fi tăiată până jos, la baza tulpinii, la zmeura de vară trebuie să tăiaţi până la 30 cm de sol numai tulpinile de doi ani, cele care au fructificat anul trecut. De asemenea, trebuie curăţate tulpinile uscate. Zmeura de toamnă poate să fructifice pentru prima oară toamna, după care puteţi să o tundeţi. Zmeura de vară nu va fructifica imediat, ci pe tulpini de doi ani, având însă nevoie de tunderi până atinge maturitatea.
Alun
Perioada optimă pentru a corecta portul alunului începe din a doua jumătate a lunii februarie, până la sfârşitul lui martie. Scopul acestei tăierii este păstrarea compactă a arbustului şi stimularea creşterii acestuia. Alegeţi crengile de pe toată suprafaţa coroanei iar dacă alunul este tânăr tăiaţi maxim 15 cm din fiecare creangă, iar daca este un alun ajuns la maturitate, tăiaţi între 30-50 cm. Alunul trebuie să arate ca un arbust, nu ca un gard viu. De asemenea puteţi efectua tăierile de întinerire (acestea se pot executa din octombrie până în martie). Aceste tăieri previn lemnificarea crengilor, facilitând o îngrijire mai uşoară a alunului. Prin eşalonarea în timp a acestor tăieri, în câţiva ani veţi avea un alun total reîntinerit.
Nu începeţi tăierea de întinerire înainte de a analiza aspectul arbustului. Nu tăiaţi numai crengile exterioare, ci alegeţi crengile de pe întreaga suprafaţă a coroanei. Scurtaţi o treime din lungimea crengilor, chiar până la aproximativ 40 cm de sol. Acolo unde e posibil, tăiaţi deasupra mugurilor orientaţi către exterior. Tăierile de întinerire pot fi continuate cu încă o treime în primăvara anului viitor, rămânând încă pe atâtea crengi de tuns în anul al treilea. Alunii bătrâni pot sa dezvolte lăstari verticali care vor creşte direct din tulpină. Deoarece atrag cea mai mare cantitate de sevă, exclusiv pentru creştere, fără a fructifica, aceştia se îndepărtează pe toată durata anului.
Atenţie! Nu se efecuează nici un fel de tăieri atunci când temperaturile sunt negative.
