Frunzele copacilor pot fi foarte valoroase pentru “hrănirea” plantelor. Ele conţin de două ori mai multe minerale decât gunoiul de grajd. De exemplu, frunzele de arţar conţin peste 5% minerale, în timp ce banalele ace de pin au 2,5% calciu, magneziu, azot, fosfor şi alte oligoelemente.
Majoritatea copacilor au rădăcini profunde şi extrag din sol mineralele necesare. Multe dintre acestea ajung în frunze.
Iar calităţile acestor frunze nu se rezumă doar la aceste proprietăţi. Ele pot îmbunătăţi toate tipurile de sol: aerează solurile grele, argiloase şi împiedică uscarea rapidă a solurilor nisipoase prin menţinerea umidităţii din apa de ploaie şi controlarea procesului de evaporare.
Dacă aveţi mai multe frunze de adunat, ar fi bine să achiziţionaţi un aspirator de frunze. Cu siguranţă veţi aduna totul mult mai repede decât o faceți manual, cu uneltele clasice. Şi, dacă sunteţi pregătiţi să preparaţi compostul pentru grădină şi mai aveţi nevoie de material, cu un aspirator puteţi să vă oferiţi să adunaţi şi frunzele vecinilor. Îi veţi face şi pe aceştia fericiţi!
Compostul din frunze
Există câteva motive de nereuşită în formarea compostului. Pentru evitarea problemelor este esențial să urmați câteva sfaturi. În caz contrar, s-ar putea să vă treziţi cu un morman de frunze mucegăite în loc de compost.
Sunt două lucruri pe care le puteți face şi care garantează succesul în formarea compostului:
1. Adăugați azot suplimentar.
Gunoiul de grajd este cel mai bun supliment de azot, iar un amestec de cinci părţi frunze la o parte gunoi va fi suficient. Dacă nu aveți gunoi de grajd, există şi alte opţiuni: sânge uscat, făină din seminţe de bumbac sau făină de oase. Azotul este singurul factor care declanşează descompunerea, iar cel din compoziţia frunzelor nu este pentru a asigura hrana bacteriilor. Ca reper, trebuie aproximativ 2 cești de supliment de azot la o roabă de frunze.
2. Tăierea frunzelor
Este al doilea factor care influențează calitatea compostului. Grămada mărunțită de frunze este mai ușor de manevrat și, pe termen lung, vom resimți acest aspect.
Dacă v-ați hotărât să vă apucați de treabă, înainte de toate trebuie să stabiliți unde veți face compostul. Nu trebuie un loc pretențios. Poate fi un loc special amenajat în grădină fie în pământ, săpată o groapă, fie o ladă confecționată din lemn.
Aveți mai jos un model de ladă din scânduri, foarte ingenios conceput. Pe una dintre laterale, scândurile sunt așezate oblic pentru acces mai ușor la compost.
Când amplasați lada, luați în calcul că va sta acolo cel puțin 6 luni. Țineți cont așadar de căile de acces sau de accesul la anexele din grădină.
Dacă vă propuneți să umpleți lada cu frunze, acestea sunt foarte ușoare la început și pot fi împrăștiate repede de vânt. Acoperiți lada cu o folie de plastic care le va proteja și de apa de ploaie uneori excesivă din perioada toamnei. De asemenea, folia va păstra o temperatură mai ridicată care ajută la formarea compostului.
Asigurați-vă, de asemenea, că acolo unde amplasați compostul solul este bine drenat. Nu îl așezați pe o bază de beton sau ciment. Apa trebuie să se scurgă pentru a nu mucegăi frunzele.
Calitatea compostului ține mult și de calitatea frunzelor. Cele provenite de la pomii fructiferi sunt ideale pentru compost. Dacă aveți în preajmă și vreun stejar, folsiți frunzele acestuia cu moderație deoarece sunt acide.
Cea mai bună metodă este să așezați frunzele și celelalte materiale în straturi.
Începeți un un strat de frunze de 15 cm, mărunțite sau întregi. Apoi adăugați un strat de 5 cm din alt material organic: gunoi de grajd, gunoi menajer (resturi vegetale), buruieni verzi, fire de iarbă sau viță de vie. Puteți să adăugați și alte materiale, dar acestea au conținut scăzut de azot (și va trebui să adăugați suplimente, așa cum am descris mai sus): rumeguș, paie, știuleți de porumb măcinați, buruieni uscate.
Adăugați straturi, unul de frunze, unul de materile organice.
Țineți cont de dimensiunile grămezii. Aceasta trebuie amestecată la fiecare două – trei săptămâni sau chiar mai des, așa că trebuie să evaluați dimensiunile în funcție de cum o puteți manevra. Pentru aceasta aveți nevoie de o lopată sau o furcă.
Pentru a avea compostul pregătit pentru culturile de primăvară, el trebuie întors și amestecat de 3-4 ori până atunci.
Dacă este o toamnă secetoasă, luați în calcul să udați compostul. Dacă ați pus frunzele întregi, după ce le-ați udat amestecați-le ușor ca să nu rețină apa și să mucegăiască.
Compost rapid, în 14 zile
Puteți obține un compost din frunze uscate și într-o perioadă mult mai scurtă, de 2 săptămâni. Ce trebuie să faceți?
Mărunțiți sau tocați frunzele.
Amestecați patru părți de frunze cu o parte gunoi de grajd sau orice material organic bogat în azot.
Întoarceți grămada la fiecare 3 zile. Frunzele fiind mărunțite, această operațiune este simplă, compostul fiind ușor.
Puteți acoperi în această perioadă compostul cu o folie de plastic. Aceasta îl va proteja și va menține condițiile optime, ferindu-l de umezeală excesivă sau uscare.
Cum se mărunțesc frunzele?
Fără îndoială, frunzele sunt mult mai ușor de manevrat dacă sunt mărunțite sau tocate. Frunzele întregi, dacă sunt prea uscate se împrăștie ușor la orice adiere, iar dacă sunt prea ude se transformă într-un strat compact, dens. Mărunțite, nu numai că pot fi manevrate mai ușor, dar întregul proces de formare al compostului este mai rapid și eficient.
Prima variantă este mărunțirea cu un tocător special pentru resturi vegetale. Este o opțiune destul de costisitoare, deci nu voi insista asupra ei.
A doua variantă, pe care am menționat-o și mai devreme, este un aspirator cu tocător. Prețul acestuia este mult mai accesibil decât al unui tocător de resturi vegetale și are și funcția de aspirare / suflare a frunzelor.
A treia variantă este kitul pentru mulcire sau mărunțire care se atașează mașinii de tuns iarba. În acest caz, este indicat să mărunțiți frunzele într-o zonă restrânsă, cu ajutorul unei alte persoane care să “livreze” continuu frunzele în fața mașinii.
Cum sa faci mulci din frunze?
Dacă ai mai multe frunze decât îți sunt necesare pentru compost sau dacă nu vrei să faci compost, poți face mulci din frunze uscate. Nu va fi la fel de bogat în nutrienți, cum este compostul, dar este mult mai ușor de făcut și foarte folositor și el.
Aveți nevoie de un spațiu îngrădit cu un gard de sârmă sau o plasă ușoară. Adunați frunzele acolo și udați-le cu moderație. Frunzele vor avea o reacție ușor acidă. Dacă nu aveți nevoie de un mulci acid, atunci adăugați puțină piatră de var.
Peste iarnă, frunzele nu se vor descompune asemeni covorului de frunze pe care îl vedem în pădure, dar vor fi într-un loc sigur, protejate de vânturile iernii și până la primăvară se vor transforma într-un mulci foarte util în grădină.
Unele persoane păstrează acest mulci ani de zile.
Pepinierele care au nevoie de mulci tot timpul anului folosesc această metodă ieftină și comodă de mulcire.
