Grădinăritul de toamnă între hobby şi artă

Grădinăritul de toamnă între hobby şi artă

„Viaţa începe în ziua în care sădeşti o grădină”, susţine un vechi proverb chinezesc. O fi adevărat sau nu, vă lăsăm pe voi să decideţi, dar cert este că lumea plantelor şi a florilor poate fi una cu adevărat fascinantă. Dacă v-aţi descoperit recent pasiunea pentru grădinărit trebuie să ştiţi că pentru a vă bucura pe parcursul primăverii de o grădină frumoasă, aceasta trebuie pregătită cu grijă, încă din primele zile ale lunii septembrie.

Grădina are nevoie de multe îngrijiri toamna pentru a fi complet pregătită pentru sezonul următor, când lucrările în grădină întârzie dezvoltarea plantelor, iar buruienile preiau controlul. Şi cum toamna nu va ezita să-şi facă apariţia mai devreme sau mai târziu, veţi constata cum grădina va începe să îşi piardă prospeţimea, dând semne că se apropie perioada ei de repaos, mai ales după o vară călduroasă, secetoasă sau cu inundaţii. Cu toate că există o mulţime de site-uri, reviste, şi cărţi de specialitate ne-am gândit că un rezumat aşa mai cuprinzător cu cele mai importante sfaturi în domeniu nu v-ar strica, mai ales dacă sunteţi la început de drum.

Toamna este momentul propice de a vă face noi stocuri de butaşi de plante

Scoateţi frunzele inferioare ale plantelor şi puneţi-le în recipiente mici cu un amestec de pământ de cea mai bună calitate pe care să le păstraţi în permanenţă umede şi adăpostite de vânt puternic şi soare.

Tăiaţi gardurile vii înainte de venirea iernii pentru a le menţine compacte şi stufoase chiar de la nivelul solului.

Realizaţi o nouă însămânţare a peluzei pe zonele care nu au rezistat căldurii excesive a verii. Tundeţi pajiştea, cel puţin o dată pe săptămână, şi udaţi-o din abundenţă în perioadele când cantitatea de precipitaţii este mică. Aceasta este ultima dată când se va fertiliza gazonul înainte de venirea iernii. În plus, aveţi grijă să eliberaţi pajiştea de muşchi şi de alte plante nedorite. Aeraţi gazonul cu o furcă de grădină şi împrăştiaţi puţin var peste acesta.

Smulgeţi buruienile, adunaţi frunzele căzute şi resturile sau gunoaiele găsite prin curte dar nu le aruncaţi pentru că din ele puteţi face compost (excelent îngrăşământ pentru pământul din grădină rezultat din descompunerea plantelor şi a altor organisme vii, o substanţă închisă la culoare, sfărâmicioasă, de o consistenţă asemănătoare cu cea a pământului). Puteţi face compost dintr-o combinaţie de frunze, gazon mort, îngrăşăminte sau gunoi de grajd, resturi de fructe, legume şi apă. Este important ca amestecul să fie unul echilibrat, deci nu adăugaţi niciodată prea mult dintr-un anumit ingredient.

Frunzele uscate trebuie strânse în mod regulat din gradină toamna. Folosiţi-le pentru a produce compost, lasându-le să putrezească peste iarnă într-un colţ al grădinii sau într-un depozit special. Puteţi lăsa frunzele şi direct pe pământ sub tufişuri, iar viermii le vor transforma în îngrăşământ de primavară.

Nu încercaţi să săpaţi solul de sub copacii mai mari, pentru că acest lucru le va deteriora rădăcinile. Mai bine faceţi mici găuri din loc în loc şi introduceţi plante cu rădăcini mici, ca de exemplu Bromelia, care prosperă sub copaci.

Folosiţi o scară mai veche pentru a face un suport pentru viţa de vie sau mazărea dulce.

Toamna este şi sezonul trandafirilor

…care arată superb în această perioadă a anului. Dacă aveţi o orhidee Cymbidium, aceasta ar trebui să fie plasată în plin soare.

Sădiţi plantele perene cât mai aproape unele de altele.

Curăţaţi jgheaburile de frunze pentru a nu avea probleme cu apa acumulată în ele. Verificaţi dacă nu cumva canalele de scurgere din jurul casei sunt acoperite de frunze sau gunoi.

Toamna este un moment prielnic pentru plantarea multor fructe, legume şi flori

Printre acestea se numără broccoli, conopidă, fasole, morcovi şi căpşuni, din ale căror roade vă puteţi înfrupta primăvara. Pentru a le maximiza timpul de înflorire, puteţi planta acum şi flori de iarnă, cum ar fi panseluţele, mazăre dulce şi gălbenele care adaugă un plus de culoare grădinii. Este, de asemenea, momentul potrivit pentru a planta lavandă, ferigi şi hortensii. Tot acum se va începe plantarea oricărui tip de pom fructifer şi a tufelor cu boabe. Se pot planta şi aluni.

Iarna, umiditatea, temperaturile scăzute şi lumina redusă afectează gazonul. Din acest motiv, gazonul are nevoie de „iubire” şi îngrijire înainte de începerea urgiilor iernii. Toamna, când frunzele cad, ele trebuie îndepărtate de pe gazon în mod constant. Frunzele lăsate pe gazon îl vor priva de lumină şi vor încuraja formarea de pete uscate, maronii, precum şi creşterea muşchiului.

Tundeţi gazonul pentru ultima dată pe la începutul lui noiembrie. Asiguraţi-vă că iarba nu este tăiată sub 5 cm, întrucât iarba mai lungă poate utiliza mai eficient o cantitate mai mică de lumină. Acest lucru va asigura o rezistenţă mai bună împotriva buruienilor şi a muşchiului. De asemenea, se recomandă utilizarea unui fertilizator de toamnă. Fertilizatorii de toamnă au, de obicei, un conţinut mai scăzut de azot şi un nivel mai mare de potasiu. Cantitatea crescută de potasiu conferă putere ierbii şi îi creşte rezistenţa la îngheţ. Fertilizatorii de gazon tradiţionali nu trebuie utilizaţi toamna, deoarece conţin mult azot şi determină gazonul să crească mai repede, făcându-l mai sensibil la îngheţ.

Bulbii pot fi plantaţi şi toamna, astfel încât florile lor să germineze din pământ la momentul potrivit în primăvară, bucurându-vă cu explozia lor de culoare. Poziţia corectă este crucială pentru ca vestitorii primăverii să se dezvolte rapid şi să înflorească. Pe timp de primăvară, majoritatea preferă solul proaspăt şi jilav, însă vara, în perioada de latenţă, solul poate să fie uscat şi poros. Bulbii trebuie plantaţi în pământ la o adâncime de două-trei ori mai mare decât înălţimea lor. Puneţi bulbii în pământ cu vârful orientat în sus, acoperiţi-i cu pământ şi apăsaţi.

Operaţiunea de tăiere a trandafirilor implică reducerea taliei tufei şi a ramurilor. La trandafirii tip tufă, tăierea se face la o înălţime de 60-70 de cm deasupra solului. În cazul speciilor de trandafiri căţărători se vor lega ramurile pentru a le oferi protecţie împotriva vântului şi a zăpezii. Ulterior, în primăvară, se vor executa tăierile specifice, eliminand părţile uscate ale plantelor, rezultate în urma îngheţului din iarnă. Este bine să muşuroiţi trandafirii prin acoperirea bazei plantelor cu pământ bine mărunţit. Perioada cea mai bună pentru muşuroire este sfârşitul lunii octombrie. Prin muşuroire, pământul va îmbrăca baza ramurilor şi se vor evita bulgării de pământ ce formează goluri de aer şi nu asigură o protecţie eficientă în caz de vreme rece. Este recomandat să evitaţi  protejarea trandafirilor cu ajutorul resturilor vegetale, deoarece există pericolul apariţiei şoarecilor.

Septembrie şi octombrie sunt luni perfecte pentru a ajuta plantele să se pregătească pentru iarna dură şi aspră

Primul pas este de a realiza o grădină în paturi ridicate sau grădinăritul pe strat înalt, o solutie inedită de cultivare a legumelor şi verdeţurilor care oferă un control mai bun asupra condiţiilor de creştere a plantelor şi o productivitate sporită. Practica este veche de mai bine de 100 ani şi se bucură de o revenire spectaculoasă în rândul gospodarilor de astăzi.

Sintagma “paturi ridicate” reprezintă o serie de porţiuni ridicate de pământ, împrejmuite de scânduri sau alte materiale obişnuite, astfel încât culturile să crească la „înălţime” faţă de sol. Cel mai important avantaj al grădinii pe paturi ridicate este acela că se obţine o producţie mai mare la metrul pătrat de grădină, superioară cu circa 60% celei obţinute prin sistemul tradiţional de cultivare. Următorul pas este de a elimina şi curăţa dăunătorii cu un compus organic, care va îi ţine la distanţă şi în acelaşi timp nu va provoca niciun neajuns mediului.

Dacă aveţi în plan să vă extindeţi grădina sau să o revizuiţi complet, toamna este de fapt cel mai bun anotimp pentru a face acest lucru.

Nu uitaţi de protejarea florilor şi pregătirea lor pentru gerul ce va urma. Fie alegeţi să acoperiţi tulpinile cu pungi sau sticle din plastic, fie adăugaţi în jurul tulpinii pământ marunţit (acest proces poartă numele de muşuroire).

Gândiţi-vă la grădină ca la un urs care se pregăteşte de hibernare. La fel cum animalele îşi fac provizii de alimente în timpul verii şi toamna, în scopul de a supravieţui peste iarnă, la fel ar trebui să se întâmple şi cu plantele din grădină, care numai cu ajutorul vostru îşi umplu rezerva de foloase.

Ajutându-vă de un strat de mulci (materie organică: frunze, paie sau chiar rumeguş) sau punând aşchii de lemn între plante şi arbuşti înainte de venirea iernii, puteţi spori protejarea solului, precum şi păstrarea substanţelor nutritive vitale, care sunt necesare pentru ca solul să rămână fertil şi astfel să păstraţi un aspect sănătos grădinii pe tot parcursul anului. Dacă doriţi să adăugaţi plante noi în grădină, luaţi butaşi în timpul toamnei. Butaşii ar trebui să fie în jur de 10 cm înălţime.

Toamna oferă o oportunitate ideală pentru a muta plantele prost sădite

…în timp ce solul este încă încălzit şi are suficientă umiditate de la ploile de vară (dacă nu a fost un an prea secetos). Transplantarea este recomandată toamna întrucât plantele au timp să se obişnuiască cu noua poziţie şi vor forma rădăcini noi. Aceasta este ultima şansă înainte de venirea iernii pentru a aduce un pic de culoare în grădină.

În cazul în care gazonul arată ceva mai rău din cauza uzurii, toamna este momentul ideal pentru a-l vitaliza. Îndepărtaţi iarba uscată şi muşchii cu ajutorul unei greble şi adăugaţi-le la compost. În zonele deteriorate mai mult (cum ar fi de exemplu locurile de joacă), solul poate deveni chiar compact.   Îmbunătăţirea drenajului şi a aerisirii se poate realiza prin găuri adânci făcute cu dinţii furcii de grădină la fiecare 10 cm pe întreaga arie. Toamna este momentul ideal şi pentru a planta gazon nou, oferind acestuia destul timp pentru a se fixa până în vara anului viitor.

Mucegaiul de frunze adaugă structură şi materie organică solului. Cele mai multe frunze de la foioase şi arbuşti care putrezesc pe jos fac un amestec de compost foarte bun, dar atenţie, unele frunze se trec mai repede decât altele. Cele de stejar, arin, fag şi carpen putrezesc mai repede în timp ce la cele de paltin, nuc, castan şi castan dulce procesul poate dura ceva mai mult. Frunzele din prima categorie vor accelera formarea compostului final. La grămada pentru compost se pot adăuga şi frunze veşnic verzi, întrucât se descompun foarte lent.

Construiţi-vă un depozit din plasă de sârmă în care să colectaţi frunzele adunate, sau dacă locul nu vă permite acest lucru, folosiţi saci mari de gunoi din plastic cărora le faceţi nişte găuri prin care să circule aerul. După ce umpleţi sacii cu frunze, adăugaţi apă, dar nu foarte multă, legaţi-i la gură şi faceţi un mix. Dacă utilizaţi un depozit de frunze amintiţi-vă să le umeziţi ocazional, dacă devin prea uscate. Odată ce compoziţia devine una sfărâmicioasă, acesta poate răspândită ca mulci pe întreaga suprafaţă a grădinii.

Toamna este un moment bun pentru plantele veşnic verzi

Fie că este vorba despre copaci sau tufişuri, plantele veşnic verzi vă pot îmbogăţi vizual grădina pe timpul iernii. Plantele perene formează coloana vertebrală a grădinii, oferindu-i structură şi un aspect atractiv pe tot parcursul anului. Cu cât aveţi mai multe plante perene cu atât mai bine va arăta grădina voastră în timpul iernii. Pentru un arbust elegant mai mare încercaţi cameliile de primăvară sau Fatsia. Lonicera nitida, mai pe înţelesul nostru, caprifoiul sau Holly, cu denumirea populară de „laur”, pot forma minunate garduri vii veşnic verzi.

Acest anotimp mai înseamnă tăierea copacilor fructiferi, cu excepţia caisului care ar trebui să fie lăsat până în primăvară. Dacă nu sunteţi obişnuit cu maşina de tăiat, aduceţi pe cineva care se pricepe, pentru că în caz contrar pomii nu vor mai rodi în anii următori.  Curăţaţi spaţiile din jurul pomilor adunând frunzele moarte şi fructele putrezite, care pot fi purtătoare de boli şi dăunători dacă le lăsaţi peste iarnă. Chiar dacă de cele mai multe ori acest lucru este înâlnit în special primăvara, văruirea copacilor reprezintă un pas important şi pentru curăţenia de toamnă. Chiar şi la sfârşitul toamnei copacii mai pot fi afectaţi de viermi, omizi şi alţi dăunători, de aceea scoarţa copacului va fi foarte bine curăţată, după care se va aplica varul. Acţiunea se va repeta şi primăvara.

În ceea ce priveşte legumele, puteţi semăna ridichi, spanac şi mazăre, iar dacă noaptea se anunţă răcoroasă, acoperiţi semănăturile cu folie de iarnă. Pentru rondouri este perioada optimă pentru a planta bulbii florilor de primăvară (lalele, narcise, zambile). Se poate realiza, de asemenea, plantarea crizantemelor din ghiveci în grădină; după ofilirea florilor, plantele au mai multe şanse de supravieţuire dacă sunt acoperite cu vreascuri de brad sau scoarţă decorativă.

Plantaţi unele flori de iarnă pentru a înveseli grădina în lunile următoare. Frumuseţi de modă veche, cum ar fi gălbenele, violete sau primule polyanthus şi flori de cyclamen, toate vă vor face să treceţi mai uşor peste iarnă doar privindu-le.

Toamna este anotimpul potrivit şi pentru plantarea arbuştilor şi a arborilor dar şi pentru mărunţirea copacilor

Tăiaţi toate crenguţele laterale. Folosiţi foarfecele şi tăiaţi totul în “beţişoare” pentru a fi uşor de introdus în concasor. După care umpleţi pâlnia concasorului cu cantităţi mici, pentru a împiedica blocajul şi nu introduceţi materiale umede sau prea verzi. Arbuştii trebuie tăiaţi la aproximativ un sfert din dimensiunea lor. Acest lucru poate să varieze în funcţie de tipul de arbust.

Gardurile vii ar trebui să fie tunse

….pentru ultima dată toamna pentru a preveni putrezirea în cazul acumulării de umezeală. Tăiaţi doar gardurile vii de foioase, în măsura în care puteţi, fără să formaţi găuri inestetice, deoarece nu vor creşte la loc peste iarnă, iar gardul va arăta golaş. Orice frunze situată pe suprafaţa acestora ar trebui înlăturată pentru că altfel nu vor primi suficient aer proaspăt şi soare şi ar putea putrezi.

Împrăştiaţi prin grădină seminţe ale unor plante anuale rezistente şi aţi putea fi plăcut surprinşi în primăvară, cand acestea vor începe să crească. Este de asemenea recomandat să folosiţi un îngrăşământ de toamnă. Acesta are de obicei un conţinut scăzut de azot şi un nivel ridicat de potasiu. Cantitatea crescută de potasiu întăreşte iarba şi creşte rezistenţa acestuia la îngheţ. Îngrăşămintele tradiţionale de gazon nu trebuie utilizate toamna, deoarece acestea conţin o cantitate mare de azot şi de ajuta gazonul să crească mai repede, ceea ce-l face mai sensibil la îngheţ. În mod firesc, sunt şi alte mici treburi care necesită atenţia voastră înainte de primul îngheţ, cum ar fi:

Straturile, trandafirii şi alte plante sensibile la îngheţ trebuie acoperite cu vreascuri sau cu frunze ori îmbrăcate cu folie protectoare;

Scoateţi bulbii de vară, cum sunt cei de dalie, şi depozitaţi-i într-o cutie aerisită în pivniţă;

Aduceţi ghivecele în spaţii închise sau aşezaţi-le într-un loc adăpostit;

Închideţi racordurile la apă şi goliţi robinetele şi dispozitivele de udat, astfel încât apa îngheţată să nu provoace stricăciuni;

Demontaţi pompele de iaz şi, dacă e nevoie, instalaţi o pompă împotriva gheţii.

Când vine iarna, grădinarii se pot bucura de o pauză relaxantă de la grădinărit. Însă aveţi grijă: nu va dura mult până când va trebui să reîncepeţi treaba!

Menţinerea în stare cât mai bună a instrumentelor de grădinărit va face să le folosiţi mult mai uşor şi pot extinde durata de viaţă a acestora. Ascuţiţi şi dezinfectaţi uneltele cu un agent de curăţare după care aplicaţi ulei. Ştergeţi uşor orice instrument cu mâner din lemn şi aplicaţi ulei de in pentru a le menţine buna funcţionare.

În cazul în care instrumentele au ruginit, se aplică ulei şi se freacă cu lână de oţel pentru a îndepărta rugina. Uleiul are şi rolul  de preveni instalrea ruginii. Înainte de a depozita maşina de tuns gazonul este bine să vă asiguraţi că este în stare perfectă pentru că veţi avea nevoie de ea şi în primăvara anului viitor. Foarfecele de grădină trebuie să ascuşit – puteţi face acest lucru singuri sau la un atelier de specialitate, dacă preferaţi. Furcilor şi celorlate instrumente li se va aplica o spălare temeinică. Uscaţi-le bine şi ungeţi părţile metalice cu ulei.

Pasiune sau artă, grădinăritul poate crea dependenţă pentru că este deosebit de relaxant, aduce numeroase beneficii şi satisfacţii şi cu siguranţă vă va scoate din rutina zilnică.


Leave a comment